Spre Dunăre cu trenul rapid: al doilea pachet al axei spre granița bulgară pornește cu peste 2,1 mld lei
Magistrala care unește Capitala cu orașul-port Giurgiu este una dintre cele mai vechi componente ale rețelei naționale de transport pe șine, cu o istorie operațională ce se întinde pe mai bine de un secol și jumătate. Linia are, însă, un rol deloc pitoresc: deservește atât transportul de pasageri către Dunăre, cât și fluxurile comerciale care traversează Podul Prieteniei pentru a ajunge în Bulgaria și, mai departe, în bazinul mediteranean. Starea ei tehnică actuală este, politicos spus, una de sfârșit de ciclu operațional — condițiile infrastructurii, sistemele de semnalizare și parametrii liniei nu au mai fost actualizate serios de zeci de ani.
În peisajul mai larg al reabilitării feroviare autohtone, care include atât componenta Coridorului Orient/Est-Mediteranean cât și alte axe strategice, modernizarea acestei legături este așteptată de multă vreme. Pe hârtie, proiectul avansează cu pași administrativi. În realitate, până acum, călătorul obișnuit a trebuit să accepte mult zgomot de fier vechi, stații cu iluminat aproximativ și timpi de parcurs care par împrumutați din anii ’80 ai secolului trecut.
Un angajament de peste două miliarde
Situația este pregătită să se schimbe, măcar pe al doilea pachet component al ansamblului. Sectorul ce cuprinde traseul dintre Capitala (zona Progresu), trecând prin Jilava, ajungând la Giurgiu Nord și apoi până la frontiera cu Bulgaria, tocmai a primit undă verde pentru activitatea efectivă pe teren. Înțelegerea parafată cu operatorul infrastructurii are o valoare ce depășește pragul de 2,1 miliarde de lei fără TVA, plasând angajamentul printre cele mai mari investiții feroviare din ultimii ani la nivel național.
Ce se întâmplă, concret, pe teren
Pachetul este, practic, o reconstrucție mai mult decât o simplă reabilitare. Printre intervențiile principale se numără refacerea integrală a suprastructurii — șine noi, traverse moderne din beton precomprimat, strat nou de balast pe toată distanța — electrificarea completă a segmentului, instalarea sistemelor moderne de semnalizare și telecomandă compatibile cu standardul european ERTMS/ETCS nivel 2 și reconfigurarea haltelor intermediare pentru un acces mai facil al călătorilor cu bagaje, biciclete sau mobilitate redusă.
Pentru pasagerul obișnuit, promisiunea este una concretă: viteze de proiectare care urcă până la 120 km/h, timpi de parcurs semnificativ mai mici și o experiență de călătorie aliniată, în sfârșit, la standardele europene. Nu e o revoluție tehnologică — restul continentului face asta de ani buni — dar pentru linia care ne ocupă astăzi, reprezintă o sărbătoare mult așteptată.
Durată și inconveniente temporare
Perioada estimată pentru execuția propriu-zisă este de 30 de luni. În acest răstimp, traficul feroviar pe anumite porțiuni va fi suspendat temporar, iar pasagerii vor fi transbordați cu autocare pe sectoarele afectate. Este un inconvenient inevitabil al oricărui proiect de modernizare feroviară serios — oricine a traversat experiența reabilitării magistralei spre Constanța sau pe cea a rutei spre Craiova știe prea bine ce înseamnă „transferul cu autobuzul”.
Modelul repetă tiparul văzut și pe coridorul Brașov–Sighișoara, unde cei 166 km aflați în modernizare au generat la rândul lor suspendări temporare și reprogramări complicate ale orarelor. Beneficiul pe termen lung — o linie electrificată, rapidă și sigură — justifică perturbările imediate, dar asta nu înseamnă că experiența călătorului în perioada de tranziție va fi una plăcută.
Sursa finanțării și contextul european
Bugetul provine majoritar din fonduri europene, alocate prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) și Programul Transport 2021-2027, completate cu o cofinanțare de la bugetul național. Beneficiarul acordului este entitatea care gestionează rețeaua publică, iar consorțiul antreprenorial a fost desemnat printr-o procedură anterioară de achiziție publică. Orice întârziere pe teren riscă să pună în discuție absorbția fondurilor, motiv pentru care presiunea pe constructor este substanțială.
Pe fondul tuturor acestor componente, dacă totul decurge conform calendarului — formulă care, în contextul feroviar românesc, trebuie tratată cu precauția cuvenită — primele garnituri ar putea circula pe linia modernizată undeva spre finalul anului 2028. Până atunci, pregătiți-vă pentru transbordări, pentru etape cu progres vizibil doar pe bucăți și pentru multe momente în care veți fi tentați să credeți că nu se întâmplă nimic. Uneori se întâmplă. Alteori, nu. Dar cel puțin, de data aceasta, contractul e în vigoare și utilajele sunt pe drum.