Aproape 1 miliard de lei pentru reabilitarea șinelor de tramvai din București în 2026
Rețeaua de tramvai din Capitală, operată de Societatea de Transport București, însumează aproximativ 146 de kilometri de cale dublă și deservește zilnic peste 600.000 de călători pe cele 24 de linii active. O bună parte din infrastructura existentă datează de dinainte de 1989, iar starea precară a șinelor a generat ani de zile cozi cronice și viteze comerciale ridicol de mici, sub 14 km/h pe unele tronsoane.
În acest context, bugetul Primăriei Generale alocat pentru anul în curs prevede o sumă apropiată de 1 miliard de lei destinată reabilitării rețelei de tramvai din București. Documentul, adoptat recent de Consiliul General al Municipiului București, marchează cea mai consistentă investiție într-un singur an pe acest segment al ultimului deceniu.
Cifrele-cheie ale programului
Obiectivul anunțat este reabilitarea a 50 de kilometri de șină de tramvai pe parcursul anului 2026. Până la momentul prezentării bugetului, doar 5,5 kilometri erau finalizați, iar alți 36 de kilometri se aflau în diferite faze de execuție. Diferența — aproximativ 8,5 kilometri — urmează să intre în lucrări pe parcursul anului, în funcție de avansul procedurilor de achiziție.
Linia 41, care leagă Ghencea de Piața Presei Libere și care a fost reabilitată parțial, este unul dintre exemplele reușite ale ultimei perioade, cu o viteză comercială ce a urcat de la 14 la peste 20 km/h. Pe acest model, echipele Primăriei vor să replice intervenția și pe Bulevardul Basarabia, pe Calea Vitan și pe traseele din nordul orașului.
Bulevardul Basarabia, simbol al provocărilor
Lucrările de pe Bulevardul Basarabia au devenit recent virale după ce un autoturism al Poliției Locale a rămas blocat pe șantier — episod ironic ce a confirmat, în mod neintenționat, că reabilitarea propriu-zisă merge înainte. Deși mărunte, astfel de incidente arată cât de complicat este să combini intervențiile masive cu fluența traficului dintr-o capitală cu peste 1,3 milioane de autovehicule înmatriculate.
Reabilitarea unei căi de tramvai presupune nu doar înlocuirea șinelor, ci și refacerea fundației, modernizarea liniilor de contact aeriene și refacerea stațiilor cu peroane accesibile. Costul mediu este de aproximativ 20 de milioane de lei pe kilometru de cale dublă, ceea ce se aliniază cu suma anunțată de Primărie.
De ce contează pentru bucureșteni
Tramvaiul rămâne, alături de metrou, principalul mijloc de transport public în capitală. O rețea modernizată ar putea recupera o parte din călătorii pierduți în ultimii ani către autoturism, reducând congestia și emisiile poluante. Pe linia 1, de pildă, viteza comercială medie scade dramatic în orele de vârf, ajungând la 11–12 km/h, sub viteza unui pieton vioi.
Spre comparație, orașe precum Brașov sau Cluj-Napoca au pariat masiv pe modernizarea infrastructurii de tramvai, în timp ce Tramvaiul Metropolitan București rămâne în fază de proiect, cu finanțare prevăzută în programul Transport 2021–2027. Cele 50 de kilometri reabilitați în 2026 ar fi, dacă programul se respectă, o îmbunătățire substanțială pe termen scurt — chiar dacă rețeaua are nevoie de mult mai mult ca să atingă standardele europene.
Riscurile pe partea de execuție
Programul anual de un miliard de lei depinde, în primul rând, de capacitatea Primăriei de a derula procedurile de achiziție în ritmul promis. Litigiile, contestațiile la CNSC și suspendările sezoniere ale lucrărilor pot transforma rapid un calendar ambițios într-o execuție de doar 60–70% din suma planificată. Practica ultimelor cinci ani este, din păcate, mai degrabă în această zonă.
Dincolo de cifre, miza reală a programului este transformarea percepției generale despre transportul public din București. Dacă reabilitarea celor 50 de kilometri se finalizează la timp, urcarea în tramvai va înceta să fie un act de rezistență pentru locuitorii capitalei. Iar asta, în sine, ar fi o veste bună.