Hubul Henri Coandă primește legătură directă la inelul rutier al Capitalei: start pentru procedură
Aeroportul Internațional Henri Coandă, principalul hub aerian al țării, are o particularitate stingheritoare în peisajul capitalelor europene: până astăzi nu există o conexiune rapidă, modernă, între terminalul de pasageri și rețeaua de autostrăzi a țării. Oricine a aterizat pe pista Otopeniului și a încercat să evite centrul Capitalei cunoaște scenariul intim — un șir lung de semafoare, aglomerație permanentă pe DN1 și o coadă interminabilă la bretelele existente ale zonei metropolitane. Este o anomalie care, timp de decenii, a fost invocată în toate discuțiile despre modernizarea infrastructurii de acces la oraș, dar pentru care soluțiile au rămas mereu în stadiul de planificare.
Acum, obiectivul care ar urma să rezolve această problemă ajunge, în sfârșit, la etapa competitivă. Proiectul este inclus în categoria obiectivelor de drum rapid aflate în prezent în procedură de achiziție publică, iar pe hârtie pare unul destul de modest — mai puțin de trei kilometri de arteră principală, completați de un sistem de bretele. Rolul său strategic, în schimb, este disproporționat de mare față de lungimea propriu-zisă: va deveni prima infrastructură rutieră de mare viteză construită efectiv pe teritoriul județului Ilfov, o premieră pe care zona metropolitană o aștepta de ani buni.
Parametri tehnici și sume
Componenta principală a obiectivului va măsura 2,55 km, la care se adaugă un ansamblu de bretele cu o lungime totală de 7,5 km. Pe traseu vor fi construite două structuri majore: un pasaj peste DJ 200B și un al doilea care traversează Autostrada A0 Nord. Valoarea estimată a pachetului pentru proiectare și execuție se ridică la 454 mil. lei, iar termenul pentru depunerea propunerilor a fost fixat pentru 30 aprilie 2026. Durata totală prevăzută pentru derularea acordului este de 30 de luni: 6 pentru etapa de proiectare și 24 pentru execuția propriu-zisă pe teren.
Pe lângă rolul principal de conectare a terminalului la rețeaua de mare viteză, obiectivul are și un scop auxiliar important, menționat explicit de titularul portofoliului Transporturilor, Ciprian Șerban: va asigura accesul utilajelor grele pe șantierul viitorului Terminal 2 al aeroportului, o investiție care, la rândul ei, reprezintă o componentă strategică a dezvoltării aviației comerciale autohtone.
Cum se leagă de rețeaua generală
Drumul rapid se va conecta direct la Lotul 1 al Autostrăzii A0 Nord, sectorul cuprins între Joița și Corbeanca, aflat în prezent în execuție. Stadiul fizic al acestui lot, realizat de asocierea Pizzarotti–Retter, se situează în jurul valorii de 40% avansare, cu o mobilizare pe teren de aproximativ 650 de muncitori și 300 de utilaje. Echipele lucrează în paralel la cele șapte pasaje, la terasamente și la straturile de balast stabilizat care formează baza viitorului carosabil.
O coincidență favorabilă
În peisajul mai larg al drumurilor rapide românești, proiectul care conectează Otopeniul la A0 reprezintă un exemplu rar în care infrastructura pare să țină pasul cu o nevoie reală și urgentă. Situația amintește de Drumul Expres Găești–Ploiești, un alt obiectiv aflat în prezent în procedură competitivă, destinat să fluidizeze o axă strategică diferită, dar la fel de importantă pentru mobilitatea regională.
Conectarea unui aeroport internațional major la rețeaua rutieră principală a țării este genul de obiectiv pe care majoritatea capitalelor europene l-au bifat încă în anii ’90 ai secolului trecut. La noi, vine mai târziu — mult mai târziu — dar, cum spune proverbul, mai bine acum decât niciodată. Cu o condiție: procedura trebuie să se încheie fără contestații prelungite, iar utilajul să urce efectiv pe teren în intervalul promis. Altfel, riscăm să mai așteptăm o generație pentru ceea ce, pe drept, ar fi trebuit rezolvat de o jumătate de secol.