Piatra Neamț–Bacău: coridorul de mare viteză iese din zona contestațiilor, cu o miză de 5 miliarde de lei

Pentru o localitate ca Piatra Neamț, izolarea rutieră este o realitate cotidiană pe care locuitorii o cunosc foarte bine. Orașul — așezat la poalele munților, cu un bogat potențial turistic și cu o istorie industrială respectabilă — rămâne, paradoxal, unul dintre cele mai slab conectate municipii reședință de județ la rețeaua de drumuri de mare viteză din România. Un șofer care pleacă dimineața din zona Neamțului spre București se confruntă cu o combinație epuizantă de drumuri naționale aglomerate, variante ocolitoare incomplete și sectoare în care viteza comercială scade dramatic. Este o problemă pe care regiunea o așteaptă rezolvată de foarte mult timp.

Soluția identificată este un coridor rutier de mare viteză care să lege orașul de pe valea Bistriței de municipiul Bacău, oferind astfel o legătură directă cu coridorul A7 — Autostrada Moldovei. Proiectul acesta este unul dintre obiectivele aflate acum în faza de licitație din categoria drumurilor expres care vor completa rețeaua de transport rapid din întreaga Moldova. După ani de pregătire administrativă, dosarul său a ajuns la un moment care merită notat: eliminarea ultimelor obstacole procedurale care l-au ținut blocat.

Respingerea obiecțiilor — pasul decisiv

Autoritatea contractantă, Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), a anunțat că toate obiecțiile depuse împotriva rezultatului procedurii de atribuire au fost respinse de organismele competente. În practica achizițiilor publice românești, contestațiile sunt o realitate aproape inevitabilă pe orice dosar de dimensiune mare — fiecare competitor care pierde are, prin lege, dreptul de a ataca decizia, iar uneori contestațiile acestea durează luni întregi, blocând efectiv orice posibilitate de avans.

De acum, însă, drumul către semnarea efectivă a înțelegerii este deschis. Nu mai există obstacole legale majore, iar CNIR poate trece la următoarea etapă: pregătirea finală a documentației contractuale, semnarea actului cu firma desemnată câștigătoare și lansarea fazelor operaționale. Pentru bazinul hidrografic al Bistriței — pentru Piatra Neamț, Bacău și pentru toate localitățile aflate între ele — acest pas reprezintă intrarea într-o nouă etapă, una în care proiectul nu mai este doar o discuție birocratică, ci o realitate aproape palpabilă.

Dimensiunea financiară și cine va executa

Propunerea financiară care s-a impus în finalul procedurii de atribuire se apropie de pragul psihologic de un miliard de euro. Mai exact, oferta câștigătoare, exprimată în moneda națională, este de aproximativ 5,17 miliarde de lei fără TVA. Echipa care va duce proiectul la capăt este o asociere având în lider firma Danlin XXL, alături de care sunt incluse Groma Hold (Bulgaria), Intertranscom Impex, Evropeiski Patishta (Bulgaria) și Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi.

Este o compoziție mixtă româno-bulgară, care reflectă tendința observată pe piața regională: consorțiile transfrontaliere au devenit tot mai frecvente pe lucrările mari din Balcani, permițând combinarea experiențelor și a capacităților tehnice. Fiecare membru al asocierii aduce un alt set de competențe — unii sunt specializați pe structuri de artă, alții pe platforme rutiere, alții pe instalații și sisteme de monitorizare.

Configurația tehnică a traseului

Coridorul rapid proiectat va avea o extindere totală de aproximativ 51 de kilometri pe direcția dintre cele două orașe. Integrarea în rețeaua națională se va face prin conectarea directă la Autostrada Moldovei, oferind astfel o cale simplă de acces dinspre Piatra Neamț către întreaga axă A7. Particularitatea geografică a zonei — traseul traversează terenuri variate, cu zone de luncă alături de porțiuni mai frământate — impune construcția unui număr considerabil de obiective de artă.

Concret, pachetul include aproximativ 30 de structuri de artă — poduri, pasaje și viaducte — cu o lungime însumată care se apropie de 16 kilometri. Dintre toate acestea, punctul de atracție îl reprezintă un viaduct impozant, de 1.072 de metri, amplasat chiar în zona nodului de conexiune cu A7. Este o structură care, pentru rețeaua rutieră românească, va fi printre cele mai lungi ale sale de acest tip.

Pe lângă componentele de bază, proiectul cuprinde și 5 noduri rutiere pentru conectarea cu drumurile locale existente, un spațiu dedicat serviciilor pentru șoferi (parcare, alimentație, eventual alimentare cu combustibil) și un centru operațional pentru întreținerea și monitorizarea obiectivului. Sunt toate elementele obișnuite pentru un drum modern, iar prezența lor în pachet arată că specificațiile tehnice respectă standardele europene actuale.

Ce calendar ar urma

Din momentul semnării contractului, angajamentul prevede o fază de concepție tehnică de 12 luni — durata standard pentru un obiectiv de această complexitate. După finalizarea proiectului detaliat, urmează perioada de execuție efectivă, întinsă pe 36 de luni. În total, de la semnarea contractului până la recepția finală, vorbim despre aproximativ patru ani de activitate administrativă și fizică concentrată.

Garanția pe care constructorul o oferă la finalul lucrărilor este fixată la 5 ani, un termen standard pentru astfel de obiective, dar care sugerează încrederea antreprenorului în sustenabilitatea intervenției. Dacă semnarea are loc în lunile imediat următoare și dacă execuția respectă cu adevărat calendarul contractual, coridorul ar putea fi dat în folosință în jurul anului 2030. Este o țintă realistă, dar care depinde de numeroși factori — inclusiv de capacitatea administrației de a livra avizele secundare în timp util.

Impactul pe plan regional

Pentru regiunea pe care o va deservi, impactul economic și social va fi semnificativ. Accesul la rețeaua de autostrăzi europene — prin conectarea la A7, care la rândul ei se leagă cu restul rețelei naționale — va reduce timpii de parcurs către București, Ploiești, Iași și alte centre urbane importante. Mai mult, va facilita transportul de mărfuri dinspre zonele industriale ale Moldovei către restul țării și va crește atractivitatea zonei pentru investitori care astăzi preferă locații mai accesibile.

Situația amintește de alte proiecte similare aflate în diverse stadii ale propriilor lor parcursuri. DEx Focșani–Brăila se află încă în etapa de licitație, iar contestațiile complică și aici derularea procesului. DEx14 Arad–Oradea a ajuns deja în fazele avansate, cu porțiuni care se apropie de finalizare. Modelul repetă un tipar observabil pe toate obiectivele care au trecut cu bine de faza obiecțiilor: odată depășit acest moment dificil, lanțul administrativ se accelerează sensibil, iar primele operațiuni fizice pot apărea pe teren relativ rapid.

Eliminarea contestațiilor nu înseamnă, desigur, că semnarea se produce automat. Mai sunt câțiva pași administrativi de parcurs — formalizarea avizelor interne, pregătirea completă a documentației contractuale, eventualele ultime corecții. Dar, spre deosebire de faza anterioară, obstacolele majore au fost depășite, iar autoritatea contractantă are acum o bază legală solidă pentru a finaliza procedura. Pentru șoferii din Moldova, încheierea acestei operațiuni birocratice nu este doar o veste tehnică — este un semnal că un proiect imens avansează, în sfârșit, dincolo de simplele anunțuri de pe panourile din marginea drumurilor.