Bugetul 2026-2029: CFR și Metrorex primesc direcții clare, dar ținte ambițioase
În arhitectura bugetară pe care Guvernul o pregătește pentru intervalul 2026–2029, transportul feroviar rămâne una dintre pozițiile strategice de top. Alocările care urmează să ajungă în conturile Companiei Naționale de Căi Ferate și ale Metrorex poartă pe ele o serie de obiective care, dacă ar fi îndeplinite la litera documentelor, ar schimba fundamental infrastructura feroviară și de metrou din România. Rămâne, ca întotdeauna, partea cu execuția.
Pe zona feroviară propriu-zisă, axul central al prioritarilor îl reprezintă implementarea proiectelor care au fost finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Este vorba despre un pachet masiv de modernizări ale liniilor de cale ferată, achiziții de material rulant și reabilitări de stații, fiecare dintre ele cu termene contractuale care nu admit amânări prelungite. Fondurile europene vin, în acest caz, la pachet cu condiții stricte — iar fiecare lună pierdută înseamnă bani care riscă să se întoarcă la Bruxelles.
Ce conține pachetul CFR
În portofoliul companiei feroviare figurează, în prezent, mai multe proiecte de anvergură: modernizarea Coridorului Orient/Est–Mediteranean, electrificarea și modernizarea liniilor din Banat, proiecte punctuale pe Magistrala 300 și pe Magistrala 200, plus lucrările aflate deja în execuție pe tronsonul București–Giurgiu. Toate aceste obiective au în comun aceeași nevoie: un flux constant de finanțare, o capacitate administrativă solidă și o coordonare riguroasă între beneficiar, supervizori și constructori.
Creșterea vitezei comerciale pe coridoarele principale, modernizarea sistemelor de semnalizare și implementarea ERTMS Nivel 2 — standardul european de interoperabilitate — sunt, toate, ținte care apar în planurile oficiale. Fiecare luna de întârziere în absorbția fondurilor PNRR se traduce în riscuri pentru România — un lucru pe care nimeni nu-și mai poate permite să-l subestimeze.
Metrorex și extinderea rețelei subterane
La capitolul transport subteran, Metrorex are pe masă continuarea investițiilor în extinderea rețelei de metrou din București. Prioritatea o reprezintă finalizarea lucrărilor aflate în execuție pe Magistrala M4, urmată de pregătirea demarării Magistralei M5 Chiajna–Bragadiru și a extensiei M3 spre Vestul Capitalei. Fiecare dintre aceste obiective vine cu propriile provocări administrative, începând cu exproprierile și terminând cu coordonarea contestațiilor care au devenit o normă pe licitațiile majore.
Situația amintește de programele anterioare, unde ambițiile enunțate la nivelul bugetelor cvadrianuale nu s-au regăsit în ritmul de realizare pe teren. Modelul repetă tiparul văzut pe alte proiecte de infrastructură, unde bugetul este o condiție necesară, dar departe de a fi una suficientă.
Ce ar trebui urmărit
Intervalul 2026–2029 va fi, probabil, decisiv pentru modul în care România își modernizează rețeaua feroviară. Banii figurează, cel puțin pe hârtie, la dispoziția CFR și Metrorex. Capacitatea de a-i cheltui la timp, însă, rămâne testul final — unul pe care, în ultimii ani, administrațiile succesive l-au trecut cu note foarte diferite.
Pentru călătorii care folosesc trenul sau metroul, diferența dintre un buget bine executat și unul rămas pe hârtie se măsoară în minute câștigate, stații modernizate și condiții de confort în călătoria zilnică.