CNSC dă dreptate Strabag și suspendă o licitație CNAIR de 24 milioane euro
Piața constructorilor de drumuri din România se sprijină pe câțiva jucători mari, autohtoni și internaționali, care își dispută anual contracte de miliarde de lei pentru proiectarea și execuția autostrăzilor, drumurilor expres și a variantelor ocolitoare. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere derulează, în 2026, un portofoliu de proceduri de atribuire ce depășește cumulat 15 miliarde de lei, semn al volumului fără precedent de proiecte aflate în diferite faze.
În acest peisaj concurențial, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a admis recent o plângere depusă de filiala românească a grupului austriac Strabag, urmând ca autoritatea rutieră să-și revizuiască deciziile pe o licitație estimată la peste 24 de milioane de euro.
Ce contestă Strabag și care este miza
Procedura suspendată vizează atribuirea unui contract integrat de proiectare și execuție pentru lucrări rutiere, fără ca tronsonul exact să fie făcut public în comunicările oficiale. Suma intrată în dispută — peste 24 de milioane de euro, echivalentul a aproximativ 120 de milioane de lei — plasează contractul în categoria celor de dimensiune medie pentru CNAIR, dar nu mică în piață.
Decizia CNSC obligă autoritatea contractantă să remedieze aspectele identificate și să reia, după caz, anumite etape ale procedurii. Astfel de hotărâri sunt frecvente în peisajul achizițiilor publice românești, însă fiecare dintre ele înseamnă, în medie, 3–6 luni de întârziere pe calendarul propriu al lucrărilor.
Strabag, un constructor cu prezență consistentă în România
Cu o cifră de afaceri în Europa Centrală de peste 17 miliarde de euro și o filială locală activă de aproape două decenii, Strabag SE este unul dintre liderii de piață pe segmentul construcțiilor rutiere și feroviare. În România, compania are pe portofoliu sectoare din Autostrada A1 Lugoj–Deva, lucrări la Centura Bucuresti, dar și loturi din proiectele de drum expres aflate în execuție.
Practica de a contesta procedurile considerate viciate face parte din strategia oricărui antreprenor major. Dintr-o perspectivă pur procedurală, contestațiile depuse de Strabag, UMB, Aktor sau alți competitori au atât rolul de a corecta deciziile autorității contractante, cât și de a transmite un semnal că piața este atentă la fiecare detaliu al caietelor de sarcini.
Efectele pe șantierele cu calendar strâns
O suspendare de licitație nu înseamnă întotdeauna o întârziere catastrofală — asta dacă remedierea se face rapid. Există însă riscul ca decizia CNSC să fie atacată mai departe, în instanță, ceea ce poate prelungi blocajul cu încă șase până la nouă luni. În acest interval, șantierul respectiv stă pe loc, iar costurile materiei prime — oțel, ciment, bitum — se ajustează la inflația sectorului, ceea ce poate erodă bugetul inițial estimat.
Situația amintește de cazul UMB versus CNAIR de pe loturile A8 Motca–Târgu Frumos, unde litigiul a generat un decalaj important pe calendarul de execuție. Piața a învățat, treptat, că viteza obținerii unei semnături contractuale ține mai mult de calitatea documentațiilor publicate de autoritatea contractantă decât de eficiența intrinsecă a constructorului ales.
O lecție pentru caietele de sarcini
Frecvența ridicată a deciziilor CNSC în defavoarea autorității rutiere ridică o întrebare legitimă privind acuratețea documentațiilor de licitație. Spre comparație, în alte țări europene cu trafic intens de proiecte de infrastructură — Polonia, Portugalia — rata de admitere a contestațiilor este sub 15%, în timp ce în România se apropie de 30% după estimările specialiștilor în domeniu.
Pentru rețeaua de autostrăzi a României, aflată într-un moment istoric de extindere accelerată, fiecare contestație înseamnă luni pierdute pe drumul către recepția lucrărilor. Iar decizia favorabilă obținută de Strabag este, în acest context, un semnal că rigorea procedurală rămâne un activ valoros — chiar și atunci când întârzie, pe termen scurt, lucrările pe șantier.