România în insule: cum lipsa autostrăzilor izolează nordul
Cu peste 334 km planificați pe coridorul Autostrazii A7 și alți 310 km prevăzuți pentru Autostrada A8 — Unirea, România are pe hârtie proiecte capabile să unească regiuni separate astăzi de drumuri naționale cu o bandă pe sens și timpi de parcurs din secolul trecut. Între nordul și sudul țării nu există încă nicio legătură directă prin autostradă, iar conexiunile feroviare rapide lipsesc cu desăvârșire.
Această realitate a infrastructurii de transport pune o presiune imensă asupra mediului de afaceri și asupra calității vieții în regiunile periferice. Specialiștii din domeniul logisticii și transporturilor au subliniat recent că țara funcționează practic ca un arhipelag continental — fără insule propriu-zise, dar cu regiuni la fel de izolate ca niște teritorii înconjurate de apă.
Costuri reale ale deconectării
Absența coridoarelor rutiere și feroviare nord-sud se traduce în costuri logistice mai ridicate, timpi de livrare imprevizibili și dificultăți majore în atragerea investitorilor în zone precum Moldova, Maramureș sau nordul Transilvaniei. Companiile care operează în aceste regiuni plătesc un „impozit invizibil” generat de starea drumurilor — combustibil suplimentar, uzură accelerată a flotelor și pierderi de productivitate.
Zborurile interne ar putea compensa parțial deficitul rutier și feroviar, însă rețeaua aeroportuară regională rămâne insuficient conectată, iar frecvența curselor domestice e departe de standardele vest-europene.
Autostrăzi și căi ferate: planuri generoase, execuție lentă
Pe axa est-vest, progrese vizibile se înregistrează pe Autostrada A1 Sibiu-Pitești, unde mai multe loturi sunt în diferite stadii de execuție pe cei 116 km ai traseului. Spre nord, Autostrada A3 Transilvania — cu o lungime totală proiectată de 588 km — avansează pe segmentele din zona Cluj, deși loturile din vestul țării acumulează întârzieri substanțiale.
Pe partea feroviară, modernizarea liniilor principale rămâne dependentă de fondurile europene, iar ritmul lucrărilor este dictat de capacitatea administrativă a CFR Infrastructură de a gestiona contracte complexe și termen PNRR strânse.
Mesajul mediului privat este limpede: fără investiții susținute în coridoare de transport multimodale — rutiere, feroviare și aeriene — decalajele regionale se vor adânci, iar competitivitatea economică a României va rămâne sub potențialul real. Conectarea nordului de sud nu este doar o chestiune de confort al călătorilor, ci o condiție esențială pentru dezvoltarea echilibrată a întregii țări.