Ocolitoarea Gura Humorului: peste 600 de parcele pregătite pentru preluare de către stat
Situat la intrarea sudică în inima turistică a Bucovinei, orașul Gura Humorului trăiește de zeci de ani o realitate familiară multor localități românești: un singur drum principal care adună tot traficul, o vară încărcată cu autocare de pelerinaje către mănăstiri și cu mașini de familie plecate spre stațiunile montane, plus camioane care nu au altă rută pe care să transporte cherestea și produse industriale. Rezultatul, mai ales în sezon, este un blocaj aproape permanent pe bulevardul central, cu consecințe directe atât pentru locuitori, cât și pentru industria turistică locală.
Soluția — o ocolitoare modernă care să scoată tranzitul din interiorul orașului — figurează în planurile CNAIR de peste un deceniu și face parte din pachetul de variante rutiere cofinanțate prin Programul Transport 2021-2027. Proiectul este gestionat la nivel regional de DRDP Iași, iar traseul a fost ales după consultări repetate cu administrația locală și după analize privind impactul asupra zonelor forestiere din jurul localității. Lungimea totală a viitorului drum este de aproximativ 14 km, cu o bandă pe sens și noduri rutiere dispuse la extremitățile traseului.
Pe acest fundal vine noutatea recentă. Executivul este aproape de adoptarea hotărârii prin care se autorizează mecanismul juridic de preluare a terenurilor necesare pentru amplasamentul ocolitoarei. Vorbim de aproximativ 600 de poziții cadastrale aflate în prezent în proprietate privată, care vor trece sub administrarea statului odată ce procedura devine operațională. Suma totală alocată pentru despăgubiri este în curs de stabilire, iar plățile vor fi făcute conform grilei de evaluare stabilite de experți autorizați.
Ce înseamnă șase sute de dosare
Cifra, aparent rezonabilă pe hârtie, ascunde un proces administrativ greoi. Pentru fiecare parcelă există un proprietar (uneori mai mulți, în coproprietate), acte cadastrale care trebuie verificate, o evaluare individuală la valoarea de piață și, adesea, o contestație care întârzie transferul efectiv. Acolo unde documentele sunt în neregulă — moșteniri nedezbătute, suprapuneri de titluri, erori de carte funciară — termenele cresc pe nesimțite cu lunile, iar planificarea execuției are de suferit.
Echipa care gestionează proiectul trebuie să mențină un echilibru fin între respectarea drepturilor proprietarilor și avansarea rapidă către semnarea contractului de execuție. Experiența recentă arată că, fără o procedură bine pregătită și fără fonduri disponibile în cont, chiar și cele mai simple transferuri pot eșua și pot genera blocaje la nivel de lot.
Paralele cu alte ocolitoare din nord
În peisajul centurilor rutiere aflate acum în faze similare, contextul amintește de Centura Bistrița și de Centura Botoșani, unde numărul poziților cadastrale afectate a fost comparabil și unde deblocarea a venit abia după luni de negocieri. În mod similar, proiectul Centurii Baia Mare, aflat chiar acum în procedură de licitație, a cunoscut propriile încurcături în faza pregătitoare a transferurilor de teren. Regula nescrisă pare să fie aceasta: oriunde viitorul drum taie prin zone periurbane dens populate, proprietatea privată devine cel mai serios test al răbdării proiectanților.
Pentru sucevenii care speră să nu mai stea la cozi pe 1 August ori de Rusalii, momentul are totuși o valoare simbolică. Proiectul trece dintr-o fază de planificare abstractă într-una cu consecințe directe asupra terenurilor din jurul orașului. De aici până la primele lucrări efective mai este de parcurs un drum administrativ, dar orientarea este, în sfârșit, cea corectă. Într-o lume ideală, varianta de ocolire ar fi fost deja gata de mult — însă, cum realitatea nu prea seamănă cu idealul, e bine măcar că ceasul administrativ nu mai stă.