Centuri 4 min citire

Orașul medieval primește undă verde pentru inelul ocolitor: utilajele pot intra efectiv pe amplasament

Orașul Sighișoara, una dintre cele mai spectaculoase cetăți medievale încă locuite din Europa Centrală, figurează de ani buni pe lista obiectivelor de patrimoniu mondial UNESCO. În ciuda acestei protecții internaționale, cetatea este traversată zilnic de un volum consistent de vehicule grele care rulează pe E60 — coridorul european care leagă centrul Transilvaniei de Moldova. Pentru un perimetru urban ridicat pe structuri istorice vechi de peste cinci secole, vibrațiile produse de camioane, gazele de eșapament și pericolul pentru pietoni sunt argumente care au justificat, de mult timp, necesitatea unui traseu alternativ care să permită traficului greu să evite zona protejată.

Inelul ocolitor dedicat municipiului face parte din familia obiectivelor de tip variantă de ocolire aflate efectiv în faza de implementare în România. Lungimea sa totală este de aproximativ 13 kilometri, iar rolul strategic este simplu — scoaterea camioanelor și a mașinilor de tranzit din cetatea medievală și redirecționarea lor pe un coridor nou, proiectat la standarde moderne. Este un obiectiv relativ modest ca dimensiune, dar cu o miză simbolică pe măsura importanței culturale a orașului.

Un document cheie tocmai semnat

Pe filiera administrativă, dosarul tocmai a primit unul dintre cele mai importante sigilii birocratice care pot fi obținute într-un asemenea proces: actul care permite intrarea efectivă a utilajelor pe amplasament. Cu alte cuvinte, antreprenorul poate trece acum, cel puțin în teorie, de la planșele cu studii și avize la etapa de organizare concretă a șantierului și la primele operațiuni de terasament.

Perioada contractuală prevăzută pentru implementarea completă este de 31 de luni, un interval care, dacă ordinul de demarare va fi emis în cursul anului curent, ar plasa recepția finală undeva la finalul lui 2028 sau la începutul anului următor. Pentru un traseu cu relief colinar și câteva structuri de artă necesare traversării unor văi, termenul este mai degrabă realist decât optimist — o formulare care, în spațiul infrastructurii românești, nu trebuie confundată cu „ușor de respectat”.

Rolul DRDP Brașov

Direcția Regională de Drumuri și Poduri din Brașov, autoritatea beneficiară a obiectivului, are acum sarcina să coordoneze mobilizarea antreprenorului, să deblocheze rapid eventualele parcele rămase în litigiu la capitolul expropriere și să monitorizeze lună de lună avansul fizic. Practica din ultimii ani a demonstrat că între momentul emiterii avizului și prima betonieră adusă efectiv pe teren pot trece, uneori, câteva luni — mai ales atunci când mai rămân în discuție chestiuni punctuale privind terenurile afectate.

Un proiect similar pentru comparație

Situația amintește de un alt obiectiv cu miză asemănătoare: inelul ocolitor al localităților Bușteni–Azuga, cu lungimea de aproximativ 12 kilometri, care se află într-un stadiu avansat de implementare. Asemenea proiecte demonstrează că, atunci când există voință administrativă susținută și un antreprenor serios, termenele pot fi respectate fără ajustări majore. Modelul repetă tiparul observat pe multe obiective de tip variantă de ocolire — odată ce autorizațiile circulă normal, activitatea pe teren se dezvoltă relativ rapid.

Orașul este unul dintre puținele municipii din România unde presiunea traficului de tranzit se resimte direct asupra patrimoniului construit. Vibrațiile generate zilnic de camioanele care străbat perimetrul, aglomerația din perioadele de vârf turistic și riscurile permanente pentru pietoni sunt argumente invocate de peste un deceniu pentru deblocarea acestei legături alternative. Odată finalizată, ocolirea va prelua transportul greu pe un coridor nou, modernizat, degrevând complet accesul către inima istorică a orașului.

Ce urmează de aici încolo

Pentru turiștii care vizitează cetatea și pentru locuitorii care trăiesc zilnic în interiorul perimetrului protejat, diferența ar trebui să fie vizibilă atât în calitatea aerului respirat, cât și în liniștea străzilor din zona de patrimoniu. Până atunci, rămâne de urmărit cât de repede se va transforma actul administrativ proaspăt obținut în lucrări efective pe teren — o întrebare pe care o punem, cu oarecare experiență, cu rezerva obișnuită.

Vom reveni cu actualizări imediat ce antreprenorul va anunța oficial demararea operațiunilor pe amplasament și cu informații privind ritmul real înregistrat în primele luni de activitate. Până atunci, comunitatea locală și cei care urmăresc domeniul privesc dosarul cu un amestec de speranță cautată și prudență necesară.

📤 Distribuie: