București: un sector scoate peste 8 milioane de euro pentru trecerile subterane uitate
Dacă ar exista un indice al patrimoniului negativ urbanistic din Capitală, pasajele subterane destinate pietonilor ar ocupa, cu siguranță, un loc fruntaș. Iluminat improvizat, pereți tapetați cu graffiti în straturi succesive, pavaje crăpate și o atmosferă generală de abandon — aceasta este imaginea pe care bucureșteanul obișnuit o asociază cu majoritatea acestor spații. Anii au trecut, administrațiile s-au schimbat, iar trecerile pentru pietoni au rămas, în multe locuri, neatinse din perioada construcției lor originale.
Un buget local peste așteptări
Tocmai pe acest fundal de dezinteres cronic vine o veste care surprinde pozitiv. Una dintre primăriile de sector ale Capitalei a alocat un pachet de investiții care depășește 8 milioane de euro, destinat exclusiv refacerii și punerii în funcțiune moderne a acestui tip de infrastructură. Fondurile provin integral din bugetul propriu al sectorului, fără cofinanțări naționale sau europene.
Suma nu este deloc de ignorat pentru un tip de obiectiv pe care administrațiile publice îl tratează, de obicei, ca pe o cheltuială marginală. O mână de vopsea, câteva becuri înlocuite, poate un geam schimbat — acesta era, până acum, scenariul tipic al „modernizărilor” la asemenea trecere subterană. Bugetul propus acum sugerează o abordare substanțial mai ambițioasă, cu intervenții de structură și nu doar cosmetice.
Ce include, de fapt, o refacere completă
Într-un proiect serios de refacere a unui pasaj pietonal subteran apar, tipic, mai multe componente. Prima este refacerea structurii de rezistență, acolo unde ani buni de infiltrații de apă au afectat betonul și armătura. Urmează impermeabilizarea integrală, apoi instalarea unor sisteme moderne de iluminat cu tehnologie LED și senzori de prezență. Montarea camerelor de supraveghere conectate la dispeceratul central este astăzi obligatorie, alături de o bună ventilație mecanică pentru evacuarea umezelii. Pardoselile trebuie refăcute cu materiale antiderapante și rezistente, iar rampele de acces trebuie adaptate pentru persoanele cu mobilitate redusă.
Un buget realist pentru o asemenea intervenție completă pe o singură trecere variază între 500.000 și 1,5 milioane de euro, în funcție de starea inițială și de complexitatea structurală. Cu pachetul de 8 milioane anunțat, sectorul respectiv ar putea aborda, teoretic, între opt și cincisprezece obiective. Un număr nu neînsemnat, dacă vorbim despre o zonă urbană cu multe treceri de acest tip.
O problemă care ține de imagine
Refacerea acestor spații nu este doar o chestiune de estetică urbanistică. Un pasaj subteran neîngrijit devine, rapid, un loc pe care oamenii îl evită — iar evitarea înseamnă, în practică, traversarea la suprafață, prin zone neadecvate, uneori periculoase. Un pasaj curat, luminat și supravegheat își îndeplinește, în schimb, funcția originală: asigură o traversare sigură pentru pietoni, fără să afecteze fluidizarea traficului rutier.
Un exercițiu de consecvență pentru administrație
Situația amintește de alte intervenții din familia obiectivelor de tip pod sau pasaj, unde diferența între un succes și un eșec stă, cel mai adesea, în calitatea licitațiilor și în rigoarea recepției. Un proiect bine structurat, cu specificații tehnice clare, cu o selecție atentă a constructorului și cu o recepție făcută serios, poate produce rezultate durabile pentru 20-30 de ani. Un proiect slab organizat va produce, în schimb, obiective care vor avea nevoie, peste câțiva ani, de o nouă rundă de investiții.
Alte sectoare ale Capitalei au adoptat, în timp, abordări diferite față de acest tip de patrimoniu — unele investesc sistematic și cu planificare, altele preferă intervenții de suprafață care nu rezolvă nimic de fond. Experiența de până acum arată că rezultatele cele mai bune apar acolo unde primăriile locale tratează aceste obiective ca pe o prioritate constantă, nu ca pe o urgență izolată.
Pentru bucureștenii care folosesc zilnic aceste treceri, vestea este una pe care o așteptau de mult. Rămâne de văzut cum vor fi structurate licitațiile, cine va câștiga contractele și, cel mai important, cum va arăta recepția finală. Dacă totul se derulează cum trebuie, peste câțiva ani vom putea spune că pasajele subterane din acel sector au ieșit, în sfârșit, din categoria patrimoniului negativ. Dacă nu — vom reveni cu o altă știre despre o nouă modernizare promisă.