Segmentul bănățean cu tuneluri trece pragul de 56%: opt puncte de atac simultane pe galeria cea lungă

Coridorul A1, alături de axele A2 și A3, face parte dintre cele trei artere autostradale care traversează România pe distanțe majore. Pachetul care închide segmentul bănățean Lugoj–Deva este unul dintre cele mai dificile din istoria rutieră a țării, iar ultimii kilometri rămași în afara exploatării se regăsesc în zona montană dintre Margina și Holdea. Odată finalizat acest sector, va fi în sfârșit posibilă circulația continuă între Boița și Nădlac, o legătură autostradală de peste 360 de kilometri pe care țara o așteaptă de ani buni, cu răbdare alternantă.

Conform celor mai recente date prezentate public de autoritatea beneficiară, progresul fizic pe sectorul Margina–Holdea a depășit pragul psihologic de 56 la sută, pe o lungime totală de 9,13 kilometri. Antreprenorul — asocierea formată din UMB Spedition și EuroAsfalt — are în prezent mobilizați pe amplasament 330 de oameni și 85 de echipamente specializate. Cifrele indică o prezență activă consistentă, deși sub efectivele maxime văzute ocazional pe alte pachete similare.

Prima galerie: excavații terminate pe ambele direcții

La cea dintâi structură subterană majoră — identificată în documentele tehnice drept Tunelul 1 — operațiunile de excavație și aplicare a torcretului au ajuns la final pentru ambele galerii. Galeria dinspre sensul de circulație numerotat cu doi are o lungime de 415 metri, în timp ce galeria de pe sensul numerotat cu unu măsoară 367,5 metri. Fundațiile pentru bolta întoarsă sunt finalizate în ambele galerii, iar stratul de hidroizolație a fost montat pe 340 metri în una dintre galerii și pe 324 metri în cealaltă.

Directorul general al autorității rutiere, Cristian Pistol, a confirmat public faptul că galeria de pe sensul Nădlac–Sibiu poate fi traversată deja cu autovehiculul. Este o confirmare vizuală importantă — înseamnă că etapa cea mai riscantă, cea a excavației propriu-zise, a fost depășită cu succes și fără incidente majore, ceea ce nu este deloc un rezultat banal pentru un proiect de asemenea complexitate.

A doua galerie: opt puncte de lucru în paralel

Al doilea tunel este considerabil mai lung decât primul și reprezintă, în consecință, piesa centrală a întregului pachet. Galeria dinspre sensul numerotat cu doi măsoară 1.985 metri, dintre care au fost deja excavați 930 metri. Galeria de pe sensul numerotat cu unu are o lungime totală de 1.825 metri, iar stadiul excavației ajunge la 1.144 metri.

Pentru accelerarea ritmului, antreprenorul a decis să deschidă un nou punct de acces și să organizeze șantierul astfel încât să se poată lucra simultan din opt fronturi diferite. Este o abordare standard pentru galerii lungi, dar una care presupune logistică strictă și coordonare serioasă între echipe — niciun exces, niciun punct mort, cu o planificare aproape militară a rotațiilor. În paralel, a fost finalizată platforma destinată fabricii de grinzi prefabricate, un element esențial pentru producția locală a elementelor care vor intra în suprastructura viaductelor din vecinătate.

Buget, finanțare și miză strategică

Valoarea contractuală totală se ridică la 1,82 miliarde de lei fără TVA, iar finanțarea provine din mecanismul european de redresare. Acest tip de finanțare impune respectarea unor termene rigide, cu implicații directe asupra absorbției fondurilor europene. Orice întârziere semnificativă pe calendar ar putea afecta sumele care ajung efectiv în bugetul românesc.

Situația amintește de alte pachete montane, cum ar fi sectoarele dintre Boița și Cornetu de pe A1 Sibiu–Pitești, unde provocările tehnice sunt comparabile, iar ritmul execuției depinde, în aceeași măsură, de mobilizarea antreprenorului și de condițiile geologice întâlnite efectiv pe teren. Atunci când cele două axe — cea care acoperă distanța Lugoj–Deva și cea dintre Sibiu și Pitești — vor fi complet operaționale, circulația pe Coridorul IV Pan-European va deveni, pentru prima dată în istoria postdecembristă, una realmente continuă pe o lungime echivalentă cu aproape întreaga lățime a țării.

Până atunci, ochii cunoscătorilor rămân ațintiți asupra celor două galerii din sectorul bănățean, care condiționează efectiv întregul termen al pachetului. Orice incident în subsolul Poiana Ruscăi se traduce direct în întârzieri care pot afecta întregul calendar al coridorului — iar orice zi câștigată valorează, în practică, aur curat pentru calendarul european.

Urmăriți cum avansează lucrările: Cel mai recent reportaj video despre Autostrada A1 a fost publicat pe 12 aprilie 2026 de Radu Ignat. Vizionați aici ultimele imagini de pe șantier