Bolojan inaugurează la Suceava o creșă finanțată prin PNRR de 7,4 milioane lei

Programul Național de Construcție a Creșelor, finanțat prin PNRR, vizează ridicarea a peste 110 unități noi în România, cu o alocare totală de aproximativ 1,1 miliarde de lei. Obiectivul este creșterea capacității de îngrijire pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 0 și 3 ani — segment subdimensionat istoric în România, unde rata de ocupare în creșe rămâne sub 15%, comparativ cu o medie europeană de aproximativ 35%.

În acest context, premierul Ilie Bolojan a participat vineri, alături de ministrul Educației, Mihai Dimian, la inaugurarea unei noi creșe în municipiul Suceava. Evenimentul a fost organizat în paralel cu alte activități politice ale șefului Executivului în nordul țării, inclusiv semnarea contractelor pentru tronsonul Pașcani–Suceava al Autostrăzii A7.

Detaliile tehnice ale obiectivului inaugurat

Creșa din Suceava face parte din proiectele standardizate aprobate de Ministerul Educației, cu o capacitate proiectată pentru aproximativ 100 de copii organizați pe grupe de vârstă. Investiția cumulată depășește 7,4 milioane de lei, sumă care a acoperit construcția propriu-zisă, dotarea cu mobilier specializat, echipamente educaționale și sisteme de utilități moderne.

Spațiile includ săli de joacă, sală de mese, dormitoare separate pentru programele de odihnă, cabinet medical și o curte interioară amenajată cu echipamente de joacă conform standardelor europene de siguranță. Proiectul respectă, de asemenea, criteriile de eficiență energetică NZEB (clădire cu consum aproape zero), cerință obligatorie pentru obiectivele finanțate prin PNRR.

De ce contează Programul Național de Creșe

Pentru familiile cu copii mici, lipsa locurilor în creșe este o problemă cronică în mediul urban. Capacitatea actuală a sistemului public acoperă doar o mică fracțiune din cerere, ceea ce împinge multe mame înapoi pe piața muncii cu întârziere — fenomen cu efecte negative asupra carierei profesionale și a veniturilor familiale.

Conform datelor Eurostat, rata de participare la creșe în România este una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, comparabilă doar cu cea din Bulgaria și Slovacia. Țări precum Danemarca sau Suedia au rate de peste 60%, susținute de rețele dense de unități publice și cu costuri reduse pentru părinți.

Programul în context european

Investițiile în creșele publice sunt parte a unui pachet mai amplu de reforme sociale agreat cu Comisia Europeană prin PNRR. Pe lângă cele aproximativ 110 creșe noi, planul include și extinderea capacității unităților existente, plus formarea unui număr suplimentar de educatoare specializate.

Spre comparație, programul similar derulat în Polonia în perioada 2014–2020 a dus la creșterea cu peste 70% a capacității sistemului public de creșe, având efecte vizibile asupra ratei ocupării forței de muncă feminine. România ar putea atinge rezultate similare dacă programul actual își respectă termenele de execuție.

Provocările implementării

Pe partea cealaltă, programul de creșe nu este lipsit de probleme. Mai multe primării au reclamat dificultăți în obținerea autorizațiilor de construcție, întârzieri pe partea de licitații și costuri mai mari decât cele estimate inițial, mai ales după valul de scumpiri ale materialelor de construcție din 2022–2023.

Pentru proiectele finanțate prin PNRR, termenul critic este finalul anului 2026, când expiră fereastra de eligibilitate pentru cheltuieli. Orice unitate nefinalizată până la acea dată riscă să nu mai poată deconta cheltuielile prin program, transferând factura pe bugetul autorităților locale.

Importanța momentului inaugurării

Inaugurarea creșei din Suceava este, prin urmare, mai mult decât un eveniment local: este o probă concretă că PNRR poate produce, în sfârșit, rezultate vizibile pentru cetățenii obișnuiți. În ziua în care același premier a anunțat și pierderea iremediabilă a peste 458 de milioane de euro pe cererea de plată numărul 3, prezența la o inaugurare cu efecte palpabile transmitea, simbolic, mesajul că nu tot este pierdut.

Pentru familiile suceveene, intrarea în funcțiune a noii creșe înseamnă, foarte concret, locuri suplimentare pentru copii mici și o presiune mai mică asupra programului profesional al părinților. Iar dacă restul celor 110 obiective ale programului ajung la finalul lor, România va recupera, măcar în domeniul îngrijirii timpurii, parte din decalajul față de standardele europene.