Muntele se populează: sectorul Cornetu–Tigveni al A1 depășește 1.500 de oameni pe front

Legătura rutieră de mare viteză dintre Transilvania și Muntenia, cea pe care România o așteaptă de peste două decenii, poartă numele oficial de A1 Sibiu–Pitești. Cu o lungime totală de 116 km, proiectul este, fără discuție, cel mai complicat șantier de autostradă aflat în prezent în execuție pe teritoriul național. Traversează Carpații Meridionali prin patru sectoare distincte, fiecare cu provocări geologice și de inginerie specifice, iar parcursul său a fost marcat de decenii de discuții privind traseul optim, de dispute privind impactul asupra ariilor protejate și de amânări succesive care au devenit, pentru pasionații de infrastructură, aproape o tradiție.

Dintre cele patru componente ale coridorului, sectorul cuprins între Cornetu și Tigveni — cunoscut în nomenclatorul CNAIR ca Secțiunea 3 — a fost considerat multă vreme veriga critică a întregului proiect. Traseul traversează zone cu relief complicat, cere tuneluri de lungimi mari, viaducte cu deschideri consistente și sprijiniri masive pe terenuri geologic instabile. Aici, fiecare kilometru cucerit costă mai mult timp și mai multe resurse decât pe orice porțiune de câmpie din țară.

Un ritm care, în sfârșit, corespunde mizei

Veștile recente de pe șantier sunt, neașteptat de încurajator, ceva ce aveam nevoie să auzim. Directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, a anunțat că pe sectorul în discuție se află efectiv pe teren peste 1.500 de oameni, o cifră rar întâlnită pe obiectivele de autostradă din ultimii ani. Mobilizarea antreprenorului este descrisă drept una solidă, ceea ce, în vocabularul intern al CNAIR, se apropie de un elogiu — și, să recunoaștem, nu se întâmplă prea des.

Progresul fizic al intervențiilor a trecut de pragul de 12%, o cifră care, scoasă din context, poate părea modestă. Scoasă din context, da. În context — adică raportată la natura terenului și la complexitatea structurilor care trebuie realizate — fiecare procent câștigat aici reprezintă o cantitate considerabilă de muncă inginerească. În faza actuală, constructorul este concentrat pe structurile de artă (viaducte, pasaje denivelate, ziduri de sprijin) și pe deschiderea fronturilor de lucru la tunelurile care traversează porțiuni de masiv.

Contextul sezonier și factorul meteo

Ritmul accelerat are și o componentă sezonieră. Odată cu îmbunătățirea condițiilor meteorologice la ieșirea din perioada rece, echipele pot opera la capacitate sporită, iar utilajele grele au acces mai ușor pe platformele de lucru. Antreprenorul, o asociere cu experiență internațională confirmată în proiecte de munte similare, pare decis să recupereze o parte din decalajele acumulate în perioadele de restricție meteo. Este genul de ambiție operațională care, atunci când se menține, produce rezultate vizibile în câteva luni.

Barometrul întregului proiect

Pentru ansamblul A1 Sibiu–Pitești, coridor aflat în execuție pe toate cele patru sectoare, Secțiunea 3 reprezintă indicatorul cel mai relevant de progres. Dacă aici lucrurile merg bine, merg bine în general. Dacă aici se blochează, întregul proiect riscă să rămână într-o fază de limbo perpetuu. Spre comparație, Secțiunea 4 Tigveni–Curtea de Argeș se apropie deja de finalizare, cu un grad de execuție care a depășit recent pragul de 90%, potrivit informațiilor publicate despre stadiul lucrărilor. Modelul tronsoanelor de câmpie, care se finalizează rapid, nu se aplică însă la Cornetu–Tigveni, unde fiecare kilometru se cucerește în trepte mici, dar necesare.

Perspective realiste

Dacă ritmul actual va fi menținut pe durata întregului sezon de construcție, sectorul montan are șanse reale să recupereze o parte din întârzierile acumulate. Finalizarea conectării porțiunilor prin Carpați cu restul autostrăzii rămâne singura cale prin care Transilvania și Muntenia vor fi, în sfârșit, legate printr-un coridor rutier de mare viteză care să își merite numele. Până atunci, fiecare grup de 100 de oameni adăugați pe front contează, iar fiecare procent de avans fizic raportat în bilunele interne ale CNAIR devine o mică sărbătoare pentru cei care au urmărit proiectul de-a lungul anilor.

Situația amintește, prin dificultate, de ce s-a întâmplat pe alte șantiere montane din Europa de Est în ultimii cincisprezece ani — proiecte care, odată depășită faza critică de structuri de artă, au intrat într-un ritm mult mai rapid de finalizare. Să sperăm că și A1 Sibiu–Pitești urmează același traseu. Peste 1.500 de oameni pe un singur sector este, în orice caz, un motiv rezonabil de optimism prudent.

Urmăriți cum avansează lucrările: Cel mai recent reportaj video despre Autostrada A1 a fost publicat pe 12 aprilie 2026 de Radu Ignat. Vizionați aici ultimele imagini de pe șantier