A1 Sibiu-Pitești: tunelurile Alina și Daniela aproape pregătite pentru trafic

Autostrada A1 Sibiu-Pitești, cu un traseu total de 116 km prin lanțul carpatic, a intrat într-o etapă în care fiecare structură majoră de pe șantier este urmărită cu sufletul la gură de comunitatea pasionaților de infrastructură. Dintre toate componentele proiectului, tunelurile au fost de departe cele mai complicate — atât ca execuție, cât și ca planificare și integrare cu restul lucrărilor. Pe Secțiunea 4, cea care traversează zona Tigveni-Curtea de Argeș, două astfel de structuri se apropie acum de momentul când se vor transforma, în sfârșit, în bucăți funcționale de drum.

Este vorba despre tunelurile Alina și Daniela, denumirile folosite pentru cele două galerii independente care asigură sensurile de mers pe porțiunea respectivă. Galeria care deservește sensul dinspre Pitești spre Sibiu poartă numele Alina, iar cea opusă, care conduce circulația dinspre Sibiu către Pitești, se numește Daniela. Ambele structuri au fost străpunse, iar echipele constructorului se concentrează acum pe faza finală — echiparea tunelurilor cu sistemele tehnice de exploatare.

Echiparea unui tunel de autostradă este un proces amplu, care presupune instalarea componentelor electrice, a sistemelor de ventilație, a iluminatului dedicat, a camerelor de supraveghere, a detectoarelor de fum, a sistemelor de comunicare de urgență și a panourilor de semnalizare dinamică. Fiecare tunel modern trebuie să îndeplinească standarde europene stricte de siguranță, iar orice element lipsă întârzie recepția finală și darea în folosință.

Calendarul propus pentru deschiderea circulației se apropie de intervalul estival al acestui an. Dacă ritmul curent de lucru va fi menținut, momentul august 2026 pare o țintă realistă pentru predarea acestor două tuneluri — împreună cu restul Secțiunii 4, care a ajuns la un grad de execuție estimat la aproximativ 90% în ansamblu. Este un termen ambițios, dar nu fantezist. Pe șantier, echipele lucrează într-un ritm susținut, iar concurența între secțiunile care vor să fie primele recepționate adaugă un stimulent suplimentar.

În infrastructura românească, însă, termenele de finalizare trebuie tratate cu o doză de prudență cultivată. Nu o dată, proiecte aflate „pe ultima sută de metri” s-au împotmolit la recepție sau au întâmpinat probleme tehnice de ultimul moment care au întârziat deschiderea oficială cu săptămâni sau chiar luni. Pentru tunelurile Alina și Daniela, așadar, optimismul este justificat — dar lucrul respectabil, nu cu entuziasm cu ochii închiși.

Cele două structuri sunt, în imaginea largă, parte dintr-o succesiune de tuneluri care transformă traversarea Carpaților Meridionali într-o experiență rutieră de nivel european. Situația amintește de progresul înregistrat pe tronsoanele similare ale A1, acolo unde alte tuneluri — unele finalizate, altele încă în execuție — pregătesc terenul pentru o continuitate de autostradă între Transilvania și Muntenia. Spre comparație, pe Secțiunea 3 Cornetu-Tigveni, aflată într-o fază mai timpurie de execuție, galeriile sunt încă în faza de excavație, iar echiparea rămâne o etapă îndepărtată.

Pentru utilizatorii rutieri, finalizarea Secțiunii 4 — cu tunelurile Alina și Daniela funcționale — va marca un moment istoric. Va fi pentru prima dată când o porțiune substanțială din zona cea mai dificilă a A1 va fi disponibilă pentru trafic. Până atunci, DN7 rămâne singura opțiune, iar Valea Oltului continuă să poarte povara unui trafic pe care nu îl mai poate susține. Deschiderea din vara lui 2026, dacă se va produce conform planului, va merita fiecare amânare suportată în ultimii ani.

Urmăriți cum avansează lucrările: Cel mai recent reportaj video despre Autostrada A1 a fost publicat pe 12 aprilie 2026 de Radu Ignat. Vizionați aici ultimele imagini de pe șantier