Autostrazi 4 min citire

Arcul estic al inelului bucureștean: punerea în circulație se amână spre sfârșitul verii

Coridorul care ocolește Capitala, cunoscut în nomenclatura oficială sub indicativul A0, reprezintă investiția cu cel mai mare impact direct asupra traficului din zona metropolitană a celui mai mare oraș al țării. Pe o lungime planificată de aproximativ 100,9 kilometri și cu statut oficial de obiectiv aflat în execuție simultană pe mai multe pachete, inelul închide un circuit autostradal în jurul Bucureștiului, completând axele radiale care pornesc spre toate direcțiile țării. Arcul sudic, deja operațional de câțiva ani, a arătat cât de diferită poate fi experiența unui tranzit modern față de vechea centură cu banda ei unică pe sens. Restul țesăturii rutiere — mai ales cea din flancul răsăritean — continuă însă să aștepte.

Veștile primite recent din partea autorității beneficiare și confirmate de experții care monitorizează constant domeniul nu sunt cele pe care navetiștii din estul metropolei le sperau. Pachetele identificate cu numerele trei și patru din cadrul arcului nordic, cele care deservesc tocmai partea estică a orașului, nu vor putea fi puse în circulație mai devreme de finalul lunii iulie 2026, iar scenariul realist indică mai degrabă începutul lui august. Până atunci, blocajul cronic de pe vechea centură — celebra DNCB, cu banda ei unică pe sens, cu gropile de dimensiuni aproape antologice și cu cozile infernale — continuă neschimbat.

De ce întârzierea nu e o surpriză

Ambele pachete au ajuns, cel puțin pe hârtie, într-un stadiu avansat al execuției. Problemele nu mai țin, în această fază, de terasamente sau de structura rutieră propriu-zisă, ci de acele elemente punctuale care consumă cel mai mult timp: pasajele superioare, nodurile rutiere și racordările cu rețeaua rutieră existentă. Fiecare dintre aceste componente are propriile provocări tehnice și administrative, iar intervențiile care păreau simple pe diagrame se transformă, la fața locului, în operațiuni care consumă săptămâni bune.

La acestea se adaugă lista obligatorie a etapelor post-execuție: recepția finală realizată de beneficiar, avizele instituționale, acordurile formale și testarea ansamblului de semnalizare combinat cu sistemele ITS. Sunt etape obligatorii prin reglementări, dar care, în ritmul instituțional românesc, se desfășoară cu o cadență proprie, greu de comprimat chiar și atunci când există bunăvoință generală.

Contextul celor două pachete

Pachetul al treilea este executat de un antreprenor asiatic, iar progresul fizic a depășit pragul de 80 la sută. Cu toate acestea, mobilizarea pe amplasament a fost, în lunile anterioare, sub nivelul așteptat de autoritatea beneficiară. Pachetul al patrulea, cel care ajunge până în zona Glina, se află și el într-un stadiu avansat, dar depinde de finalizarea concomitentă a activităților pe pachetele adiacente pentru a putea funcționa ca un tronson util — fără conexiuni operaționale, orice sector izolat devine o bucată neutilizabilă de asfalt.

Situația amintește de alte obiective din aceeași categorie, precum pachetul al doilea de pe Autostrada A3 Transilvania sau diverse sectoare ale coridorului moldovean, unde structurile complexe și pasajele finale au devenit cauza principală a decalajelor. Este o lecție care se repetă, aproape identic, pe fiecare șantier major al României — componentele cu cel mai mare coeficient tehnic devin, invariabil, frâna întregului proiect.

Ce urmează pentru navetiști

Pentru cei care traversează zilnic flancul estic al metropolei, o așteptare de încă trei-patru luni este departe de a reprezenta o veste bună. Traficul pe vechea centură a atins deja niveluri greu de descris în cuvinte decente — o aglomerație care, la orele de vârf, transformă distanțele minuscule în calvaruri de ore. Un coridor modern funcțional în flancul estic nu mai este, în aceste condiții, un lux administrativ, ci o urgență economică și de siguranță rutieră pentru întreaga populație din zona Ilfovului răsăritean.

Până când pachetele rămase vor fi efectiv puse în circulație, redacția va urmări periodic stadiul operațiunilor și va raporta orice evoluție relevantă. Între timp — răbdare, prudență la volan și, acolo unde e posibil, rute alternative. Modelul repetă tiparul pe care-l cunoaștem deja: promisiunile se împlinesc, dar cu un interval suplimentar față de ce ne-am fi dorit. La altceva, sincer, nici nu ne-am putut aștepta.


Urmăriți cum avansează lucrările: Cel mai recent reportaj video despre Autostrada A0 a fost publicat pe 10 aprilie 2026 de George. Vizionați aici ultimele imagini de pe șantier

📤 Distribuie: