A3 Transilvania: nodul din Sălaj primește undă verde pentru al doilea val de intervenții

Pe harta autostrăzilor aflate acum în execuție efectivă, coridorul A3 Transilvania ocupă, volumul, locul cel mai greu. Cu un total oficial de 588 de kilometri gândiți să lege Bucureștiul de Oradea prin inima Transilvaniei, proiectul adună sub un singur nume o multitudine de subsecțiuni cu stadii diferite, constructori diferiți, termene diferite. Progresul pe A3 nu se măsoară doar în kilometri de asfalt livrați, ci și în piesele mici de completare care, la final, fac diferența dintre un coridor funcțional și o colecție de tronsoane dezlegate.

Nodurile rutiere se numără printre cele mai subestimate componente ale oricărei autostrăzi. Pentru publicul larg, ele par doar niște intersecții mai mari — locul unde se intră sau se iese de pe coridor. În realitate, fiecare nod este un mic sistem complex, cu rampe de accelerare și decelerare, treceri denivelate, racorduri la drumuri locale, sisteme de semnalizare dedicate și, în versiunile moderne, tehnologii de monitorizare care transformă o simplă intersecție într-un punct strategic de colectare și redistribuire a traficului.

Unde ne aflăm exact pe traseu

Un astfel de obiectiv tocmai a primit documentul prin care se deblochează următoarea etapă a execuției sale. Este vorba despre Nodul Rutier Românași, amplasat pe A3 la kilometrul 26 al subsecțiunii Poarta Sălajului – Nușfalău, în județul Sălaj. Amplasarea nu este deloc întâmplătoare: zona aceasta reprezintă un punct de intersecție important între autostradă, drumul național care traversează regiunea și o rețea de drumuri județene care deservesc comunitățile locale.

Autoritățile competente au transmis un nou aviz de construire prin care se permite constructorului să continue obiectivul în faza următoare a pachetului de intervenții — faza numerotată ca fiind a doua. În practică, nodurile rutiere complexe se realizează prin autorizări etapizate, tocmai pentru că includ multe sub-componente distincte, care pot primi verde simultan sau succesiv, în funcție de avansul fiecărei subactivități.

Ce componente intră în etapa autorizată

Pachetul pentru care s-a primit acum unda verde acoperă mai multe tipuri de intervenții, fiecare cu propriul ei grad de complexitate. Prima dintre ele — și una dintre cele mai delicate din punct de vedere tehnic — este protejarea conductei prin care trec gazele naturale pe sub zona obiectivului. Rețelele naționale de utilități trec frecvent prin zone suprapuse cu coridoarele de transport, iar orice operațiune care se desfășoară în apropierea lor impune precauții speciale: devieri locale, tuburi protective, soluții de izolare care să prevină orice posibilă avarie.

A doua componentă importantă este instalarea sistemului inteligent de gestiune a traficului, cunoscut sub denumirea tehnică de ITS (Intelligent Transportation System). Pentru un nod rutier modern, ITS-ul nu este un lux, ci o componentă standard: include senzori de trafic care măsoară debitul și viteza, camere video de supraveghere care transmit în timp real dispeceratului, panouri variabile de mesaje care informează șoferii despre condițiile din aval, detectoare meteorologice integrate și software care procesează toate aceste date simultan. Traducerea practică pentru utilizator este simplă: mai puține surprize, intervenții mai rapide în caz de incident, informație în timp real.

A treia categorie acoperă rețeaua electrică pentru iluminatul nocturn. Un nod rutier de autostradă trebuie să fie vizibil la orice oră, iar instalațiile electrice dedicate — stâlpi, cabluri, dulapuri de distribuție, sisteme de alimentare redundante — reprezintă o componentă scumpă, dar indispensabilă. Fără iluminat corespunzător, un nod pe timp de noapte devine un pericol real pentru conducătorii auto.

Cine plătește și cine execută

Valoarea contractuală totală pentru obiectivul din Sălaj se situează în jurul sumei de 71,3 milioane de lei, iar finanțarea provine prin Planul Național de Redresare și Reziliență — programul european care, în ultimii ani, a injectat resurse semnificative în infrastructura rutieră românească. Responsabil de execuție este grupul UMB, unul dintre cei mai experimentați actori români în domeniul construcțiilor rutiere, cu portofoliu extins pe mai multe autostrăzi din rețeaua națională.

Calendarul prevăzut pentru finalizarea obiectivului se întinde pe aproximativ șapte luni, ceea ce plasează recepția finală undeva în cursul anului 2026. Este un termen încordat, dar unul care pare realist având în vedere componentele care sunt deja avansate pe teren. Fiecare autorizare nouă scoate o serie de activități din așteptare și permite echipei să lucreze pe fronturi paralele.

Funcționalitatea finală a nodului

După ce toate lucrările vor fi încheiate, obiectivul din Sălaj va asigura interconectarea dintre A3 — pe subsecțiunea Zimbor–Poarta Sălajului, DN1F (drumul național care traversează regiunea) și DJ108A (un drum județean cu rol important în deservirea comunităților locale). Pentru șoferii care vor călători pe autostradă, traducerea practică este simplă: posibilitatea de a părăsi sau a intra pe coridor în zona Sălajului fără a fi obligați să facă ocoluri kilometrice până la cele mai apropiate noduri.

Pentru economia locală, beneficiul este și mai mare. Un nod funcțional face ca o comunitate izolată geografic să devină conectată direct la rețeaua de autostrăzi europene. Firmele din zona Sălajului care au nevoie să transporte marfă spre Cluj, Oradea sau mai departe spre Ungaria vor economisi timp și combustibil — iar acest tip de economie se traduce, în timp, în competitivitate economică și locuri de muncă.

Context și comparații

Situația amintește de modul în care au avansat și alte obiective accesorii ale A3, în special cele din zona Nădășelu–Mihăiești, unde procesul similar al autorizărilor etapizate a permis menținerea ritmului de execuție. Pe coridoarele europene cu nod dens, cum este cel din A1 Timișoara–Arad, numărul de puncte de interconectare este mai mare, iar procesul de autorizare a fost la fel de etapizat. Modelul funcționează atunci când administrația și constructorul cooperează eficient; cedează, în schimb, atunci când apar blocaje birocratice la nivelul comisiilor.

Emisiunea noului aviz este, așadar, un pas concret spre momentul în care Nodul Rutier Românași va deveni complet operațional. Iar fiecare asemenea autorizație obținută reduce numărul de restanțe administrative și apropie întreg coridorul A3 de momentul în care va funcționa nu ca o colecție de tronsoane izolate, ci ca o rețea coerentă. Pentru Sălaj și pentru întreaga regiune de nord-vest a României, este o veste modestă, dar bună. Iar în acest sector, modest este deja mai mult decât ne-am obișnuit să primim.

Urmăriți cum avansează lucrările: Cel mai recent reportaj video despre Autostrada A3 a fost publicat pe 12 aprilie 2026 de Raul Pristopan. Vizionați aici ultimele imagini de pe șantier